La ora 21, participarea la vot a ajuns la 52.33%. Până la închiderea tuturor secțiilor de votare, atât a celor din țară, cât și a acelor din străinătate, acest procent va înregistra doar o mică modificare, ceea ce înseamnă că nivelul participării de la alegerile parlamentare este comparabil cu cel de la primul tur al alegerilor prezidențiale.

Concluzia pozitivă? România trece din nou pragul de 50% de participare la alegerile parlamentare, care, în ultimele două decenii, ajunseseră codașe la interesul pe care l-au suscitat din partea alegătorilor. Doar alegerile europarlamentare din 2007 și 2009 au înregistrat un nivel mai scăzut al participării la urne.

Concluzia realistă? Acest nivel al participării de la alegerile parlamentare nu înseamnă neapărat că românii au devenit mai implicați politic, nici că încrederea lor în instituțiile politice a crescut sau au devenit mai conștienți de rolul esențial al parlamentului în cadrul regimului politic. Este posibil chiar ca, în spatele acestei participări crescute, polarizarea politică să continue să crească.   

Concluzia amară? Partidele populiste, radicale de dreapta, ai căror lideri promovează adesea un discurs de tip extremist, vor însemna, cel mai probabil, aproximativ o treime din componența viitorului Parlament. România nu s-a mai confruntat niciodată cu această provocare, deși o privire atentă la situația din alte state europene arăta, de ceva timp, că și ea se îndreaptă în această direcție.

Formarea unei majorități parlamentare echilibrate, care să susțină un viitor guvern stabil, care să gestioneze cu succes această perioadă foarte delicată din istoria tinerei și insuficient consolidatei democrații românești va fi, în zilele următoare, una dintre cele mai importante misiuni pe care le vor avea vreodată partidele politice democratice din România.

Cu jumătate de oră înainte de încheierea procesului electoral, participarea la vot a ajuns, la nivel național, la 52%, fiind foarte aproape de cea de la primul tur al alegerilor prezidențiale și, poate mai important decât atât, depășește, după două decenii, pragul de 50%. Acest lucru vine să completeze concluziile referitoare la faptul că, atunci când se desfășoară concomitent cu (sau la un interval foarte mic de timp față de) alegerile prezidențiale, cele parlamentare suscită mai mult interes decât în alți ani. Miza suplimentară a alegerilor prezidențiale din acest an joacă, de asemenea, un rol important în această mobilizare pentru scrutinul parlamentar.   

Printre județele fruntașe, primele trei locuri sunt ocupate de Harghita (58.6%), Bihor (56.3%) și Cluj (54.5%). Județele cu cea mai scăzută participare sunt Vaslui (32.9%), Iași (40.5%) și Botoșani (40.7%).

Și Constanța a rămas în urmă, în a doua parte a zilei diferența față de media națională crescând și ajungând, la ora 20.30, la aproape 5 puncte procentuale.

La acest moment al zilei, ora 17:00, când prezența la vot a depășit 42,00%, se pot observa câteva tendințe semnificative în peisajul politic al României, care oferă o imagine mai amplă a schimbărilor din societatea românească post-2020. Creșterea evidentă a mobilizării față de alegerile din 2020 (când prezența a fost sub 32% per total) sugerează nu doar o revigorare a interesului electoral, dar și o posibilă reorganizare a structurilor de reprezentare politică, influențată de crizele economice, sociale și politice recente. Aceste alegeri par să capteze mai mult atenția și implicarea cetățenilor, o dinamică pe care sociologii ar putea-o interpreta ca un răspuns direct la încrederea scăzută în instituțiile politice, pe fondul unor angoase legate de siguranța economică și de viitorul european al României.

Un punct important de analizat este polarizarea din cadrul acestui scrutin. Cu o participare mai mare, apare o întrebare crucială: mobilizarea este una pozitivă sau reflectă, de fapt, o divizare mai adâncă a societății românești? Pe fondul unei oferte politice diversificate, există o tendință clară de consolidare a formațiunilor politice populiste, cum ar fi AUR, care au reușit să capteze aproape 10% din voturi în 2020. Aceasta ar putea fi o manifestare a ceea ce teoreticienii politici descriu ca fiind o „revoluție pasivă”, în care electoratul, aflat într-o stare de frustrare și deziluzie, se orientează către discursuri radicale, care promit soluții simple la probleme complexe. Dinamica ar putea fi văzută și ca o reacție la pierderea încrederii în partidele tradiționale și în procesul democratic, un fenomen descris pe larg în literatura despre populismul contemporan (bunăoară, Cas Mudde).

Din perspectiva unei analize structurale, alegătorii din 2024 par a fi mai activi din punct de vedere politic, însă acest lucru nu înseamnă neapărat o adâncire a coeziunii sociale. De fapt, sociologii ar putea argumenta că această mobilizare electorală ar putea reflecta o fragmentare și mai mare a corpului electoral. În esență, există un „fragment de electorat" care devine tot mai diversificat, având în vedere că, pe lângă creșterea sprijinului pentru partidele de extremă-dreapta, există și un număr semnificativ de tineri și de grupuri marginalizate care manifestă o dorință de a ieși la vot, dar care, poate, nu mai cred în aceleași instituții politice sau valori tradiționale.

Un alt factor esențial de observat este simbolismul alegerilor care coincid cu Ziua Națională, ceea ce poate accentua sentimentul de apartenență națională. Cu toate acestea, există riscul ca acest simbolism să fie capturat de discursurile naționaliste și suveraniste, care par să câștige teren în contextul crizelor europene și internaționale. Teoria „naționalismului post-istoric" sugerează că, în astfel de momente, simbolurile naționale devin terenuri fertile pentru mișcările care caută să redefinească apartenența la o comunitate dintr-o perspectivă etnică și naționalistă, chiar în condițiile în care România este profund integrată în structuri europene și transatlantice. Această dualitate poate crea tensiuni semnificative între idealurile europene și tendințele centrifuge interne.

Astfel, rezultatele de până acum din 2024 oferă o imagine complexă a unei societăți aflată în plină transformare. Creșterea prezenței este un semn al dorinței de schimbare, dar și un indicativ al unei polarizări tot mai vizibile, ce va determina direcțiile politice viitoare ale României. Ce rămâne de observat este dacă această mobilizare va conduce către o consolidare a democrației liberale sau va sprijini o reconfigurare a discursului public dinspre centrul politic către margini, cu efecte adânci asupra peisajului instituțional european al țării…

La ora 16, numărul de persoane care au votat la alegerile parlamentare se apropie de 7 milioane. 6.304.104 de persoane au votat în țară și 490.185 de persoane – în străinătate. Rata participării a ajuns la aproape 37.73%, ceea ce înseamnă că, în scurt timp, alegerile parlamentare din acest an vor înregistra o participare mai mare și decât cele din 2016, nivelul participării din 2020 fiind deja depășit încă de la ora 15.

În județul Constanța, mobilizarea continuă să fie mai lentă, rata participării ajungând la doar 36.07%. În două din cele trei municipii ale județului, votanții s-au mobilizat mai bine până la această oră, prezența fiind de 38.62% în Constanța și de 38.11% în Mangalia. În Medgidia, însă, prezența rămâne scăzută, ajungând la doar 31.59% la ora 16.

Dintre cele 8 orașe din județ, doar în Eforie (38.82%) și în Techirghiol (38.58%) prezența este peste media județului, în timp ce în Hârșova (27.28%) și în Negru-Vodă (30.94) se înregistrează cele mai mici rate ale participării din mediul urban.

În mediul rural, în 21 dintre cele 59 de comune nivelul participării este sub 30%, în 9 comune, participarea a depășit 40%, iar în 29 de comune rata participării este între 30 și 39%.

Cea mai mare participare din județ se înregistrează, la ora 16, în comunele Grădina (55.33%), Cerchezu (46.51%) și Dumbrăveni (45.50%). Cea mai mică participare se înregistrează în comunele Mihai Viteazu (22.90%), Ghindărești (22.88%) și Cuza Vodă (21.49%).

La alegerile parlamentare din acest an, în județul Constanța sunt puse în joc 11 mandate de deputat și 5 mandate de senator, pentru care au intrat în competiție 314 candidați. Pentru Camera Deputaților, 225 de candidați au fost propuși de 41 de partide, alianțe și organizații aparținând minorităților naționale, cărora li se adaugă 1 candidat independent. La Senat, 88 de candidați se află pe listele a 19 formațiuni politice, fără să existe vreun candidat independent.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Alternativa pentru Demnitate Națională, Partidul Dreptate și Respect în Europa Pentru Toți (DREPT), Forța Dreptei (FD), Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Social Democrat (PSD), Partidul SOS România (SOS), Uniunea Salvați România (USR), Partidul Social Democrat Independent (PSDI) și România Socialistă sunt formațiunile politice care au, atât pentru Camera Deputaților, cât și pentru Senat, liste complete, care cuprind un număr de candidați mai mare decât numărul total de mandate atribuite la nivelul județului (câte 7 candidați la Senat și între 12 și 14 candidați la Camera Deputaților). Celelalte formațiuni politice au propus între 1 și 9 candidați la Camera Deputaților, respectiv între 1 și 5 candidați la Senat. Ce este interesant este că există două partide – România Socialistă și Partidul Social Democrat Independent – care au propus, pentru ambele camere ale Parlamentului, numărul maxim de candidați, cele două partide nereușind vreodată să intre în Parlament și obținând, la cele mai recente alegeri (cele locale și cele europarlamentare, din iunie 2024), sub 1% din voturi.

La ora 15, prezența la vot în județul Constanța era inferioară celei naționale: 32.26% față de 33,26%. La fel ca și în urmă cu o săptămână, la primul tur al alegerilor prezidențiale, la jumătatea zilei de vot constănțenii se mobilizează mai greu. Pe 24 noiembrie, la finalul zilei, prezența la vot în județul Constanța a fost cu aproximativ 3 puncte procentuale sub media națională și sub nivelul de 50% (situându-se la 49.76%). Astăzi, diferența este, însă, mai mică între media județului și cea națională, ceea ce poate însemna, per total, o prezență mai mare (poate chiar peste 50%) la finalul zilei. Aceasta ar spune multe, în condițiile în care, în ultimii ani, prezența la vot în județul Constanța s-a situat mereu sub media națională.

La 7 ore de la începerea procesului electoral, respectiv cu 7 ore înainte de închiderea urnelor, nivelul participării la vot arată că alegerile parlamentare din 2024 suscită considerabil mai mult interes pentru alegători decât precedentele două asemenea alegeri.

Doar aproximativ 32% dintre alegători au votat la alegerile parlamentare din 2020, ceea ce a reprezentat cel mai mic nivel al participării la acest tip de scrutin din istoria postcomunistă a României. Într-adevăr, la acest lucru a contribuit și faptul că acel proces electoral s-a desfășurat în perioada pandemiei. În 2016, însă, fără vreun context social excepțional, participarea a fost tot scăzută: puțin peste 39% dintre români au votat la alegerile parlamentare. Nici alegerile parlamentare din 2012 (când doar 41% din cetățenii români au votat), nici cele din 2008 (când participarea la vot a fost doar puțin peste 39%) nu au arătat vreun interes major al românilor pentru acest tip de scrutin. De fapt, de 20 de ani încoace, participarea la alegerile parlamentare s-a menținut cu mult sub 50%.

Din acest punct de vedere, s-ar putea argumenta că modificarea Constituției din 2003, cu creșterea duratei mandatului prezidențial la 5 ani, ceea ce a făcut ca alegerile prezidențiale și cele parlamentare să nu se mai desfășoare în același an decât o dată la 20 ani, a avut acest efect negativ, al scăderii drastice a participării la alegerile parlamentare. Nici pentru anul acesta perspectivele nu erau încurajatoare; decizia de a organiza alegerile parlamentare între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale părea că va menține, în continuare, un nivel mai scăzut al participării la aceste alegeri. Competiția electorală prezidențială, cu toate surprizele ei, precum și contextul extrem de tensionat al ultimei săptămâni, contribuie – și acest lucru este deja clar, la mijlocul zilei – la o mobilizare mai mare pentru parlamentarele din acest an.

La nivel național, la ora 14.30 aproape că a fost atins nivelul participării de acum 4 ani: peste 5.5 milioane de alegători s-au prezentat deja la urne, ceea ce înseamnă puțin peste 31%. De asemenea, au votat mai multe persoane decât în urmă cu o săptămână, la alegerile prezidențiale. Ne putem gândi, oare, pentru prima dată după 20 de ani, la o prezență de peste 50% la sfârșitul zilei? Sau, ne așteaptă, oare, o surpriză și mai mare, ca alegerile parlamentare din acest an să fie primele de după 1990 la care votează mai mulți români decât la alegerile prezidențiale desfășurate în același an?

Potrivit raportărilor observatorilor Vot Corect, prima parte a zilei alegerilor a decurs calm și ordonat. Deschiderea secțiilor a fost evaluată pozitiv în peste 99% din cazuri. Una singură dintre secțiile observate s-a deschis cu întârziere, iar în două secții observatorii au notat că persoane din afara BESV au intervenit în procedura de deschidere a secției de votare.

Votarea a decurs bine sau foarte bine în peste 96% dintre secțiile evaluate de observatori până la ora 13:00.  Printre problemele semnalate de observatori se numără atmosferă tensionată în afara secției de votare (3.7%) și în interior (3.5%) și probleme cu funcționarea SIMPV (2%), Persoane neautorizate au fost prezente în 4,4% din secțiile observate, iar persoane din afara BESV au participat la organizarea votării în 3%. În 5% din raportări, procedurile pentru urna mobilă nu au fost respectate.  În șapte cazuri s-a constatat că un alegător a primit mai multe buletine de vot decât avea dreptul, iar în trei cazuri alegătorii au fost asistați în cabina de vot de persoane care nu aveau acest drept. În 4% din cazuri nu toți cei prezenți au putut urmări procesul fără restricții. Un sfert dintre secțiile vizitate nu au acces independent pentru persoanele cu dizabilități.

Observatorii Vot Corect au vizitat în total 171 de secții la deschidere și peste 380 în timpul votării până la ora 13:00.

Nivelul de participare este mult mai ridicat în raport cu alegerile parlamentare din 2020 și ușor mai ridicat în raport cu primul tur al prezidențialelor din acest an. In raport cu alegerile din vară există însă variații importante între județe.

Mobilizare substanțial mai importantă în: Vâlcea, București, Cluj, Vâlcea

Demobilizare în raport cu alegerile din vară: Vaslui, Caras-Severin, Teleorman, Giurgiu

Dacă la ora 10:00 exista un echilibru între votul în mediul urban și cel rural, mobilizarea până la ora 13:00 favorizează urbanul.

Consultarea de astăzi este o mare necunoscută și diferențele de mobilizare pe parcursul zilei vor fi greu de interpretat.

La ora 10:00 există o creștere in mobilizare in raport cu alegerile parlamentare din 2020 și primul tur al prezidențialelor, DAR o prezență sub europarlamentarele din vară.

Față de alegerile europarlamentare din iunie (luate ca referential pentru un comportament electoral predictibil), demobilizare masivă la ora 10 se înregistra în Teleorman, Olt, Giurgiu. Dar și în Mehedinți, Ialomița, Dâmbovița, Călărași. În general, acestea sunt județe în care se regăsesc fiefurile tradiționale ale partidelor.

Trebuie spus că într-un context de participare ridicată,organizațiile partidelor tradiționale nu vor conta la fel de mult în rezultatul final al votului. Rolul aleșilor locali, reprezentării la nivelul unităților teritoriale a fost crucial atunci când nivelurile de participare erau joase. De pildă la ultimele alegeri legislative, e drept desfășurate în timpul pandemiei, prezența la urne a fost doar de 31% (în declin în raport cu 2016 când 39% dintre cetățenii cu drept de vot și-au exprimat opțiunea electorală).