Cu jumătate de oră înainte de încheierea procesului electoral în țară, devine din ce în ce mai clar faptul că va fi depășit nu doar nivelul participării din 2019 (51.38%), ci și cel din 2014 (53.18%), din 2009 (54.37%) și, foarte probabil, chiar cel din 2004 (58.51%). La nivel național, la ora 20.30 participarea a ajuns la 52%, depășind ușor rata finală a participării de la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019.

Voturile care se vor mai adăuga până la închiderea urnelor în țară, precum și cele din străinătate (care la ora 20.30 sunt în număr de aproximativ 778.000, adică cu peste 110.000 mai multe decât în 2019), vor face ca, la final, participarea să se situeze undeva în jurul a 57-58%. Momentul electoral 2019 va rămâne, astfel, singurul din istoria postcomunistă a României la care participarea la vot nu a depășit 50% în țară. Să fie aceasta, oare, o rază de speranță pentru alegerile parlamentare de săptămâna viitoare?

Datele transmise de observatorii Vot Corect prin aplicaţia Vote Monitor arată că procesul de votare s-a desfăşurat în linii mari la fel în a doua parte a zilei. Procesul a fost evaluat ca bun şi foarte bun în 96,7% din cele peste 550 de secţii de votare vizitate de observatori de la începerea votării. Observatorii au întâlnit persoane neautorizate în 6% din secţiile de votare vizitate şi au raportat că în 4% atmosfera era tensionată. În 16 cazuri, reprezentând 3% din observări, alegătorii au primit mai multe buletine de vot decât aveau dreptul. Observatorii au semnalat 67 de cazuri în care alegătorilor domiciliaţi în altă localitate nu li s-a permis să voteze la alegerile prezidenţiale; în 17 cazuri, unor alegători din afara Bucureştiului li s-a permis să voteze la referendumul local.

Aproximativ 100000 de voturi mai puține in raport cu alegerile din 2019 (in interiorul țării). Participarea in urban rămâne cu mult deasupra participării in rural, semn ca micile comunități nu s-au mobilizat la vot.

În raport cu alegerile prezidențiale din trecut, mobilizare importantă poate fi găsită doar în Covasna, Gorj, Mehedinți, Giurgiu si Olt. Demobilizare masivă doar la Sibiu (deși participare mai joasă mai întâlnim și la Brașov, Botoșani și Bistrița Năsăud). Comparativ cu alegerile din vară însă diferențele între județe sunt evocatoare pentru tipul de participare:

Demobilizare la Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Caras Severin, Sălaj

Mobilizare impresionantă: București, Ilfov, Cluj, Constanța, Brașov, Timiș.

La ora 19, la nivel național participarea la vot a ajuns la 49.01%. A fost depășită, așadar, cu două ore înainte de încheierea procesului de vot, rata participării, în țară, la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019 (47.66%).

În 5 din cele 6 județe în care nivelul participării se situează peste media națională, acesta a depășit deja 50%: Argeș (51.16%), Cluj (52.35%), Giurgiu (51.85%), Ilfov (57.03%) și Olt (52.05%). La extrema cealaltă, în 5 județe mobilizarea a fost foarte scăzută, nivelul participării la vot situându-se chiar sub 40%: Botoșani (38.15%), Caraș-Severin (38.47%), Maramureș (37.65%), Satu-Mare (36.56%) și Vaslui (32.67%).

Dacă luăm în calcul, pentru următoarele două ore, cam aceeași evoluție de la alegerile prezidențiale din 2019 sau de la alegerile locale și europene din vara acestui an, rata participării ar putea crește cu încă 3-4 procente. Aceasta ar însemna că, în final, după ce se vor adăuga și toate voturile din străinătate, participarea din acest an ar putea să o depășească nu doar pe cea din 2019 (51.38%), ci și pe cea din 2014 (53.18%) sau din 2009 (54.37%).  

Update vot diaspora ora 18:00.

- La total diaspora pe undeva pe la ora 15:00-16:00 numărul votanților de azi l-a depășit pe cel al celor din 2019 la aceeași oră iar deja la ora 18:00 votaseră mai mulți decât au votat în total în 2019. Acest lucru arată o mobilizare mai mare în diaspora decât în urmă cu cinci ani și probabil vom vedea undeva spre 850k voturi în total diaspora.

Evident că această creștere se vede și în graficele pe țări.

- Republica Moldova: la ora 18:00 votaseră 74k de moldoveni, față de doar 40k în 2019.

- Italia aproape că a recuperat deficitul față de 2019 și se afla la ora 18:00 la 104k voturi față de 114k în urmă cu cinci ani

- Și în Spania mai există un deficit de doar 4000 de voturi deci până la sfârșitul votului și în Spania vor fi votat mai mulți azi decât în 2019.

- În Marea Britanie la ora 18:00 aveam 113k voturi față de 97k în 2019.

- În Germania creșterea a fost și mai mare: 124k voturi la ora 18:00, față de 90k acum cinci ani.

- în fine, Olanda doar către ora 18:00 dă semne de oboseală, după o zi de vot fenomenală, în care au votat deja 21k de români, față de doar 11k în 2019.

Așadar, diaspora s-a mobilizat puternic astăzi și a depășit voturile de la turul I al prezidențialelor din 2019, îndreptându-se spre un nou record în ceea ce privește voturile din diaspora românească la prezidențiale. Remarcabil efortul din Republica Moldova și din Olanda.

Să nu uităm, însă, că facem comparația cu voturile din 2019, de dinainte de pandemie. Faptul că avem voturi mai puține în Spania sau Italia nu înseamnă neapărat că diaspora din aceste țări s-a mobilizat mai puțin. Diferența poate veni și din modificările de structură ale diasporei din România, pandemia schimbând destinațiile de migrație ale multor români. Pentru aceasta, însă, va trebui să legăm rezultatele electorale de cele demografice privinf migrația, un exercițiu interesant.

Ne uităm la candidații la președinție din ultimii 24 de ani. Cele mai multe candidaturi le-a avut Vadim Tudor, 5 la număr. El este urmat de lon Iliescu și Kelemen Hunor, fiecare cu câte 4 candidaturi și Gheorghe Funar și Petre Roman cu câte 3 candidaturi. Traian Băsescu și Klaus lohannis sunt singurii care au câstigat de fiecare data când au candidat.

Din 1990 până azi am avut în total 78 de candidați la președinție, dintre care doar 9 femei.

Niciunul dintre cei 11 foști prim miniștri care au candidat nu au câștigat președinția. Un singur fost ministru dintre cei 18 care au candidat a reușit să ajungă președinte, Traian Băsescu. Și doar 2 din 6 primari au câștigat președinția: Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

Diferențele de participare dintre 2019 și 2024 la turul I la ora 16:00 sunt nesemnificative. În continuare participarea în mediul urban este mai ridicată, dar cu o creștere a ruralului. În general există o  tendință de omogeneizare a comportamentului electoral în raport cu distribuția teritorială din vară, cu minime diferențe între județe. In raport cu alegerile din 2019. sunt mai mobilizate județele Covasna, Buzău, Olt și mai puțin mobilizate Sibiu, Cluj, Bistrița Năsăud. Se votează semnificativ mai mult ca în vară în București, Ilfov și Cluj. In opoziție, participarea este mai mică decât în vară în județele Satu Mare, Maramureș și Bistrița Năsăud.

Dacă ne uităm istoric la scorurile principalelor mișcări politice în alegerile prezidențiale putem identifica și aspecte pozitive. Forțele de dreapta sau generic reformiste au o capacitate mare de redresare cu condiția de regenerare a personajului politic, iar liderii mișcărilor populiste/extremiste se erodează destul de abrupt de la un ciclu electoral la altul. Erodarea lor este accelerată de existența unor lideri reformiști populari și credibili. 

La ora 14, numărul de persoane care au votat, la nivel național, ajunsese la aproape 5 milioane, depășind cifrele înregistrate în vară, la alegerile europene, la aceeași oră, precum și pe cele din primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019.

La ora 15, diferența față de cele două runde de alegeri s-a mărit. Rata participării era de 32.01%, față de 29.70% la europenele din vară (un plus de 413.618 persoane), respectiv față de 29.21% la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019 (un plus de 444.414 persoane).

O rată a participării de peste 50% la finalul zilei ar însemna nu doar că se verifică, din nou, ipoteza conform căreia românii sunt interesați în primul rând de alegerile prezidențiale, ci și că unii votanți, care probabil că nu și-ar fi exercitat dreptul de vot în primul tur, s-au mobilizat de această dată, când sondajele din perioada campaniei electorale nu au indicat în mod clar sau unitar cine vor fi cei doi candidați care vor ajunge în al doilea tur de scrutin.

M-am uitat la toată istoria din 1992 încoace și am observat că a existat un trend stabil de descreștere. Cea mai mare pierdere a fost în 2000 și acum am ajuns la o rată de participare la alegeri de 51-52%. La fiecare rundă de alegeri se pare că am pierdut câte un procent - două și asta înseamnă că s-ar putea să avem primele alegeri în care prezența să fie sub 50%.

Cele mai mari descreșteri au avut loc după momentele de dezamăgire maximă; cea mai mare la finalul CDR, apoi în timpul mandatului lui Traian Băsescu. Acum, fiind la finalul mandatului lui Klaus Iohannis, s-ar putea să vedem același lucru.

La ora 14, la votul din țară prezența este ușor superioară celei înregistrate la aceeași oră la alegerile prezidențiale din 2019, media națională fiind de 27.11%, față de 25% în urmă cu 5 ani (un plus de 327.635 de voturi).

În cele mai mari județe ale țării (cele cu o populație de peste 500.000 de locuitori), diferențele privind rata participării sunt infime față de precedentul scrutin prezidențial. Din cele 14 exemple (unde am inclus și municipiul București), în jumătate se înregistrează o ușoară creștere față de situația din 2019 (nu mai mult de 3 puncte procentuale), în timp ce în cealaltă jumătate ratele participării sunt mai mici decât în urmă cu 5 ani (diferențele fiind, de asemenea, minore, sub un punct procentual).

Dacă acest ritm se menține, putem spera ca, la finalul zilei, nivelul participării la prezidențialele din acest an să depășească 47.66%, rata de participare din 2019 și, poate, să treacă chiar de pragul „psihologic” de 50%. Acest lucru ar lăsa scrutinul prezidențial din 2019 ca singurul, din 1990 încoace, la care prezența la vot nu a depășit pragul de 50%. Oferta electorală din acest an, sondajele publicate pe tot parcursul campaniei electorale, care au arătat diferențe mici între principalii candidați, precum și desfășurarea campaniei electorale sunt tot atâtea elemente care ar susține o mobilizare la vot care să fie superioară celei din 2019.

Față de acum 5 ani, la votul național participarea rămâne mai scăzută (- 183000 voturi).

Au început să apară diferențele între județe. Comparativ cu prezidențialele trecute, prezența la urne este mai ridicată în Mehedinți, Olt, Covasna și Buzău. Niveluri de participare mai scăzute sunt în: Cluj, București, Brașov. Raportat la alegerile din vară există însă o mobilizare mai mare în mediul urban și se remarcă o creștere a numărului de votanți din București, Cluj, Ilfov sau Constanța. Mai puțin mobilizate sunt județele Vaslui, Bistrița Năsăud, Gorj, Teleorman. Per total însă, nu există un model de mobilizare unitar/clar.

Potrivit datelor colectate prin aplicaţia VoteMonitor, deschiderea secţiilor a fost evaluată pozitiv în 97% din cele aproape 200 de secţii observate, inclusiv în zilele de vineri şi sâmbătă în străinătate. Cele mai frecvente probleme semnalate de observatori au fost prezenţa persoanelor neautorizate în 5% din cazuri şi deschiderea secţie cu întârziere în 6% din cazuri.

Până la ora 13:30 desfăşurarea votării a fost evaluată ca bună şi foarte bună în 95% dintre cele peste 300 de secţii de votare vizitate de observatorii Vot Corect. Observatorii au semnalat aglomeraţie la 20% din secţii şi atmosferă tensionată la 5%. Persoane neautorizate au fost prezente în 7% din secţiile observate, iar în 3% persoane din afara BESV au intervenit în activitatea acestuia. În opt cazuri observatorii au semnalat că alegătorii au primit mai multe buletine de vot decât aveau dreptul, iar în două cazuri că li s-a permis să voteze fără documente de identitate corespunzătoare. În 2,5% din cazuri observatorii au considerat că procesul a fost lipsit de transparenţă.

Alegătorilor domiciliaţi în alte localităţi nu li s-a permis să voteze la alegerile prezidenţiale în 12% din cazuri, ceea ce reprezintă un procent îngrijorător. În Bucureşti, nu toate comisiile de votare au aplicat corect procedurile privind desfaşurarea referendumului; în 13,5% din secţiile observate alegătorilor din alte localităţi li s-a permis să voteze la referendumul local.

În mod regretabil, 25% dintre secţiile vizitate nu sunt accesibile pentru persoanele cu dizabilităţi.

După primele șase ore, prin comparație cu alegerile de pe 9 iunie la aceeași oră:

Prezența în urban: +55 mii.

Prezența în rural: -494 mii.

(*Preluare FaceBook)

Încă un update de ora 13:00 privind voturile în diaspora.

- la nivelul întregii diaspore se observă o apropiere a curbei din 2024 de cea din 2019. Deficitul de voturi începe să fie recuperat, astfel încât dacă la ora 9:00 voturile de azi reprezentau 72% din cele de acum 5 ani, la ora 13:00 ele reprezintă 82% față de 2019.

- Republica Moldova are în continuare mai mulți votanți decât acum cinci ani. Au votat până la ora 13:00 cu 54% mai mulți decât în 2019.

- Olanda este a doua țară cu o creștere importantă de voturi în termeni relativi: o creștere de 39% față de 2019, ajungând la 11737 de voturi la ora 13:00

- Și în Italia a început să se recupereze deficitul de voturi, astfel încât la ora 13:00, comparativ cu ora 9:00, procentul celor care au votat a crescut de la 52% la 67% față de 2019.

- Și în Germania, UK și Spania se recuperează din diferența de voturi față de acum cinci ani.

Punând cap la cap informațiile cel mai probabil numărul de voturi în diaspora se va apropia de cele 675k din 2019 și va fi de două ori și ceva mai mare decât numărul de voturi de la europarlamentare, în vară. Estimarea mea inițială era că vom avea între 500k-600k voturi în diaspora. Încă o păstrez, nu cred că vom depăși cu mult 600k la sfârșitul alegerilor.

La un prim nivel e foarte bine că diaspora votează.

Mă întreb, însă, în ce măsură participarea este fundamentată pe protest sau nemulțumire și în ce măsură "eliberarea psihică" a votului de azi va influența participarea la parlamentare, alegerile care chiar contează mult mai mult decât cele de azi pentru următorii 4-5 ani în România. Cred că e necesar ca partidele să își crească activitatea în diaspora și în această săptămânâ să convingă românii din afara țării de importanța votului la parlamentare.

Celor interesați de ce se întâmplă la nivel național le recomand analizele colegei mele, Alexandra Iancu, pe care le găsiți tot aici, la RezultateVot.

Față de alegerile din 2019 la turul I au votat pana la ora 10.00 cu aproximativ 200,000 mai puțini români. Prezenta este sub nivelul turului 1 de la ultimele alegeri prezidentiale si cu mult sub nivelul de la alegerile din vară.

Fată de luna iunie, există diferențe în demobilizare. Județele în care prezența a scăzut cel mai mult sunt: Teleorman, Vâlcea, Olt, Giurgiu. Județele cu cea mai mică variație sunt: Cluj, București, Sibiu (dar la ultimele alegeri nivelul. de participare a fost scazut in cazul acestora).

Decuplarea alegerilor prezidențiale și parlamentare a favorizat un declin al prezenței la urne. Chiar dacă mai lent decât în cazul parlamentarelor, nivelul de participare la prezidențiale (turul I) a urmat o tendință similară.

Scăderea în particiare a fost întotdeauna însoțită de naționalizarea prezenței la vot (cote similare de prezență indiferent de județ). Prin umare, județele în care prezența la vot este mai ridicată indică un efort organizațional al fiefurilor partidelor care au succes politic în acea unitate teritorială de mobilizare a electorilor la vot.

Volatilitatea electorală. După alegerile din 2009, există o tendință clară de creștere a volatilității electorale la toate consultările electorale. Schimbarea opțiunilor politice de la un scrutin la altul (de la un candidat al unui partid către un oponent politic) nu a ocolit însă prezidențialele. Astfel, dacă volatilitatea electorală pentru perioada 2004-2009 era de de 20,63%, ea a crescut la 26,23% și mai apoi la 30,53% (2014-2019). Ultima oară când volatilitatea electorală a depășit la prezidențiale (turul I) cu mult 30% a fost la alegerile prezidențiale din 2000.

Cel mai probabil vor fi cele mai multe voturi ‘risipite’ în raport cu istoricul nostru electoral. Dacă până în 2009 suma voturilor care mergeau în primul tur către competitori independenți sau către partide puțin cunoscute nu depăsea 5%, din 2014 procentul a crescut constant, inclusiv la prezidențiale (2014 -7,39%, 2019- 15,32%).

Iată de unde începem ziua de duminică în ceea ce privește situația voturilor din diaspora. Datele reflectă situația de dumincă, ora 09:00 (ora României).

Avem curbele de votare pentru total diaspora, Republica Moldova, și principalele patru destinații de migrație din Europa: Germania, Italia, Spania și UK. Plus Olanda, bonus.

• Raportat la total voturi, suntem la 72% față de acum cinci ani, când am avut la final 675k voturi. Dacă rămâne același nivel de mobilizare vom avea azi la final aproximativ 500k voturi în diaspora. Eu cred că azi există potențial să urcăm ușor spre un maxim de 600k voturi, dar mai vedem pe parcursul zilei.

• Italia e la doar 54% din voturi comparativ cu acum cinci ani, ceea ce poate indica potențiale probleme pentru Simion și poate și explică de ce acesta a ales să voteze ieri în Italia, după care a început un turneu prin Italia.

• Republica Moldova e la 126% față de acum cinci ani. Din ce am discutat ieri cu oameni care știu mai bine situația din RM, dacă moldovenii într-adevăr mai au încredere sau recunoștință pentru Băsescu, atunci e posibil ca o parte importantă din voturile de acolo să meargă către Lasconi. Cred în continuare că și Ciucă va lua o proporție însemnată. AUR nu are aproape deloc sprijin în RM.

• Am adăugat și Olanda pentru că la alegerile europarlamentare s-a remarcat cu o distribuție diferită a voturilor de restul țărilor: multe voturi pentru Nicu Ștefănuță și multe voturi pentru REPER. Cel mai probabil explicate de numărul mare de studenți români care învață în Olanda. Olanda se aflâ în această dimineață la 131% din voturile de acum cinci ani, deci avem o a doua țară, pe lângă RM, care are mobilizare mai mare și care votează mai degrabă către un anumit tip de candidat. Va fi interesant de văzut rezultatele, pentru a înțelege dacă voturile pentru NS și REPER din vară s-au transformat în voturi pentru Lasconi sau nu.

O prezență scăzută cu mai mult de un sfert în diaspora față de același moment acum 5 ani. În majoritatea Europei Occidentale prezența la vot este comparativ scăzută, cu excepția notabilă a Olandei. Aceasta în contextul în care populația din diaspora cel mai probabil a crescut.

Va fi interesant de urmărit pe parcursul zilei de mâine dacă trendul se păstrează și dacă el prevestește o prezență scăzută și pe teritoriul României. Voi reveni cu analize și insighturi în timp real.

Curbele de participare în Republica Moldova, Italia, Spania, Germania și Marea Britanie de la începutul votului și până azi la ora 17:00. În Moldova, unde există un aparat de partid care să mobilizeze, s-a depășit participarea de acum cinci ani. Voturile de acolo vor merge în principal spre Ciucă și Ciolacu, probabil. În celelalte țări, există o lipsă de interes destul de clară. La rate mai mici de participare, de obicei participă cei care sunt puternic atașați de un partid politic și cei care au ceva de spus prin votul lor. Cel mai probabil acest lucru înseamnă puține voturi pentru PSD și PNL și probabil mai puține decât speră unii pentru USR. Dacă va exista un vot de protest, acesta se va îndrepta în principal spre AUR și SOS, dar și spre REPER și SENS, căci avem diaspore diferite. Puțin probabil să meargă spre Lasconi, cu excepția cazului în care diaspora votează puternic strategic. Fiind vorba de prezidențiale, voturile REPER și SENS, care procentual au contat în vară, fie nu vor apărea runda aceasta la vot, fie se vor duce, nu foarte fericite, spre Lasconi.

Duminică te așteptăm la Elections Hub la cele trei sesiuni de dezbateri în care vom analiza desfășurarea procesului electoral, importanța datelor culese de către observatorii independenți și rezultatele votului.

Împreună cu invitații noștri vom încerca să urmărim cele mai importante evenimente ale zilei, să înțelegem datele colectate de Code for Romania și să facem o proiecție asupra felului în care va arată România în următorii cinci ani.

Invitați:

Oana Popescu Zamfir este director şi fondator al Centrului GlobalFocus, un think-tank românesc de politicã externã şi analize strategice.

Maria Krause este expert electoral cu o experienţă de peste 19 ani în observarea alegerilor în ţară şi în străinătate.

Claudiu D. Tufis este conferențiar univ. dr. în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București.

Bogdan Ivănel este doctor în Drept internațional umanitar, cofondatorul Code for Romania și CEO Commit Global.

Razvan Petri și Vlad Adamescu sunt absolvenții de științe politice și cofondatorii inițiativei civice dedicată tinerilor Politica la minut.

Election Hub este un spațiu de socializare și de monitorizare a alegerilor, deschis publicului larg pe toata durata celor trei scrutinuri electorale (24 noiembrie - 8 decembrie), unde se pot urmări în timp real cele mai relevante date pentru aceste alegeri: de la prezența la vot, la rapoartele observatorilor electorali, la rezultatele parțiale și, nu în ultimul rând, rezultatele finale.

Elections Hub

24 noiembrie - 9 decembrie

Amzei Creative Corner

Code for România, cea mai mare organizație de tehnologie civică din lume, veghează încă din 2016 la corectitudinea și transparența alegerilor. Anul acesta ne-am propus să rămânem cu ochii pe alegeri nu doar prin soluțiile digitale pe care le-am dezvoltat, ci și fizic, în cadrul Election HUB - un spațiu de socializare și de monitorizare a alegerilor, deschis la Amzei Creative Corner, cu sprijinul The Institute.

În perioada 24 noiembrie – 9 decembrie 2024, te așteptăm pentru a vedea la firul ierbii cum sunt monitorizate și analizate alegerile, cât și pentru a participa la discuții și activări specifice sau pentru a afla mai multe despre soluțiile digitale care schimbă fața României de aproape un deceniu. Este de asemenea o ocazie de a cunoaște mai bine echipa din spatele Code for Romania, oameni dedicați trup și suflet construirii unei adevărate infrastructuri digitale a binelui.

24 noiembrie - Election Day Watch Party la Code for Romania 

Dacă ești interesat să urmărești în timp real datele de la urne, să afli cum funcționează soluțiile digitale Code for Romania și vrei să faci parte din comunitatea noastră, te invităm duminică, 24 noiembrie, la Election HUB, pe strada Piața Amzei, 13, București!

Alături de noi în această zi importantă vor fi cofondatorii Politică la minut - Vlad Adamescu și Răzvan Petri, care ne vor ajuta, împreună cu o serie de invitați speciali, să înțelegem mai bine evoluția, desfășurarea și rezultatele acestui scrutin electoral.

Pentru că alegerile sunt un moment de celebrare a democrației, ți-am pregătit și o serie de surprize și jocuri, pentru că politica poate fi și distractivă.
Mergi la vot și apoi te așteptam în culisele alegerilor!