Cu jumătate de oră înainte de încheierea procesului electoral, participarea la vot a ajuns, la nivel național, la 52%, fiind foarte aproape de cea de la primul tur al alegerilor prezidențiale și, poate mai important decât atât, depășește, după două decenii, pragul de 50%. Acest lucru vine să completeze concluziile referitoare la faptul că, atunci când se desfășoară concomitent cu (sau la un interval foarte mic de timp față de) alegerile prezidențiale, cele parlamentare suscită mai mult interes decât în alți ani. Miza suplimentară a alegerilor prezidențiale din acest an joacă, de asemenea, un rol important în această mobilizare pentru scrutinul parlamentar.   

Printre județele fruntașe, primele trei locuri sunt ocupate de Harghita (58.6%), Bihor (56.3%) și Cluj (54.5%). Județele cu cea mai scăzută participare sunt Vaslui (32.9%), Iași (40.5%) și Botoșani (40.7%).

Și Constanța a rămas în urmă, în a doua parte a zilei diferența față de media națională crescând și ajungând, la ora 20.30, la aproape 5 puncte procentuale.

La acest moment al zilei, ora 17:00, când prezența la vot a depășit 42,00%, se pot observa câteva tendințe semnificative în peisajul politic al României, care oferă o imagine mai amplă a schimbărilor din societatea românească post-2020. Creșterea evidentă a mobilizării față de alegerile din 2020 (când prezența a fost sub 32% per total) sugerează nu doar o revigorare a interesului electoral, dar și o posibilă reorganizare a structurilor de reprezentare politică, influențată de crizele economice, sociale și politice recente. Aceste alegeri par să capteze mai mult atenția și implicarea cetățenilor, o dinamică pe care sociologii ar putea-o interpreta ca un răspuns direct la încrederea scăzută în instituțiile politice, pe fondul unor angoase legate de siguranța economică și de viitorul european al României.

Un punct important de analizat este polarizarea din cadrul acestui scrutin. Cu o participare mai mare, apare o întrebare crucială: mobilizarea este una pozitivă sau reflectă, de fapt, o divizare mai adâncă a societății românești? Pe fondul unei oferte politice diversificate, există o tendință clară de consolidare a formațiunilor politice populiste, cum ar fi AUR, care au reușit să capteze aproape 10% din voturi în 2020. Aceasta ar putea fi o manifestare a ceea ce teoreticienii politici descriu ca fiind o „revoluție pasivă”, în care electoratul, aflat într-o stare de frustrare și deziluzie, se orientează către discursuri radicale, care promit soluții simple la probleme complexe. Dinamica ar putea fi văzută și ca o reacție la pierderea încrederii în partidele tradiționale și în procesul democratic, un fenomen descris pe larg în literatura despre populismul contemporan (bunăoară, Cas Mudde).

Din perspectiva unei analize structurale, alegătorii din 2024 par a fi mai activi din punct de vedere politic, însă acest lucru nu înseamnă neapărat o adâncire a coeziunii sociale. De fapt, sociologii ar putea argumenta că această mobilizare electorală ar putea reflecta o fragmentare și mai mare a corpului electoral. În esență, există un „fragment de electorat" care devine tot mai diversificat, având în vedere că, pe lângă creșterea sprijinului pentru partidele de extremă-dreapta, există și un număr semnificativ de tineri și de grupuri marginalizate care manifestă o dorință de a ieși la vot, dar care, poate, nu mai cred în aceleași instituții politice sau valori tradiționale.

Un alt factor esențial de observat este simbolismul alegerilor care coincid cu Ziua Națională, ceea ce poate accentua sentimentul de apartenență națională. Cu toate acestea, există riscul ca acest simbolism să fie capturat de discursurile naționaliste și suveraniste, care par să câștige teren în contextul crizelor europene și internaționale. Teoria „naționalismului post-istoric" sugerează că, în astfel de momente, simbolurile naționale devin terenuri fertile pentru mișcările care caută să redefinească apartenența la o comunitate dintr-o perspectivă etnică și naționalistă, chiar în condițiile în care România este profund integrată în structuri europene și transatlantice. Această dualitate poate crea tensiuni semnificative între idealurile europene și tendințele centrifuge interne.

Astfel, rezultatele de până acum din 2024 oferă o imagine complexă a unei societăți aflată în plină transformare. Creșterea prezenței este un semn al dorinței de schimbare, dar și un indicativ al unei polarizări tot mai vizibile, ce va determina direcțiile politice viitoare ale României. Ce rămâne de observat este dacă această mobilizare va conduce către o consolidare a democrației liberale sau va sprijini o reconfigurare a discursului public dinspre centrul politic către margini, cu efecte adânci asupra peisajului instituțional european al țării…

La ora 16, numărul de persoane care au votat la alegerile parlamentare se apropie de 7 milioane. 6.304.104 de persoane au votat în țară și 490.185 de persoane – în străinătate. Rata participării a ajuns la aproape 37.73%, ceea ce înseamnă că, în scurt timp, alegerile parlamentare din acest an vor înregistra o participare mai mare și decât cele din 2016, nivelul participării din 2020 fiind deja depășit încă de la ora 15.

În județul Constanța, mobilizarea continuă să fie mai lentă, rata participării ajungând la doar 36.07%. În două din cele trei municipii ale județului, votanții s-au mobilizat mai bine până la această oră, prezența fiind de 38.62% în Constanța și de 38.11% în Mangalia. În Medgidia, însă, prezența rămâne scăzută, ajungând la doar 31.59% la ora 16.

Dintre cele 8 orașe din județ, doar în Eforie (38.82%) și în Techirghiol (38.58%) prezența este peste media județului, în timp ce în Hârșova (27.28%) și în Negru-Vodă (30.94) se înregistrează cele mai mici rate ale participării din mediul urban.

În mediul rural, în 21 dintre cele 59 de comune nivelul participării este sub 30%, în 9 comune, participarea a depășit 40%, iar în 29 de comune rata participării este între 30 și 39%.

Cea mai mare participare din județ se înregistrează, la ora 16, în comunele Grădina (55.33%), Cerchezu (46.51%) și Dumbrăveni (45.50%). Cea mai mică participare se înregistrează în comunele Mihai Viteazu (22.90%), Ghindărești (22.88%) și Cuza Vodă (21.49%).